-
Prima / Serviciul relații publice / Comunicate de presă / CONFERINȚĂ DE PRESĂ: Declarații cu privire la Proiectul Strategiei Naţionale de Integritate şi Anticorupţie (SNIA) 2017-2020
CONFERINȚĂ DE PRESĂ: Declarații cu privire la Proiectul Strategiei Naţionale de Integritate şi Anticorupţie (SNIA) 2017-2020
23.02.2017 1939 AccesăriDe curînd, în presă şi pe reţelele de socializare s-au vehiculat mai multe informaţii speculative ce țin de proiectul SNIA 2017-2020, în special cu privire la faptul că nu ar pune accentele acolo unde ar trebui, adică pe justiție, recuperări, condamnări etc., că CNA "îşi îndreaptă tunurile" spre societatea civilă și mass media, că încearcă să instituie controlul statului asupra societății civile și mass media independente, toate în contextul acceptării "pe sub masă" a includerii în proiectul SNIA 2017-2020 a unui pilon nou, Pilonul VIII Societate civilă și mass media.
Aceste informații au apărut după ce la 16 februarie 2017 CNA a desfăşurat o ședință de lucru cu mai multe ONGuri pentru a discuta propunerea unora dintre ele de a include un asemenea pilon.
În legătură cu cele expuse, declar următoarele:
- CNA a elaborat proiectul noii Strategii în condiții de transparență și deschidere maximă.
- CNA nu a îndreptat nici un „tun" împotriva nimănui, ci a acceptat și supus imediat discuțiilor una dintre propunerile venite din partea cîtorva ONGuri de a include un asemenea pilon.
- Discuțiile despre conținutul și formulările acestui pilon au durat o săptămînă.
- Opinia exprimată de majoritatea ONGurilor care s-au implicat în discuţie au fost împotriva introducerii în SNIA 2017-2020 a prevederilor despre necesitatea normelor etice, de integritate şi transparenţă a sectorului asociativ şi media.
- La data de 21 februarie CNA a confirmat în scris ONGurilor și unor surse media care au fost în copia acelei corespondențe retragerea descrierii Pilonului VIII și păstrării mențiunilor despre societatea civilă și mass-media doar prin prisma monitorizării implementării SNIA 2017-2020, parte a controlului public.
- O parte din ONGuri consideră firească implicarea lor în activități politice, afilierea politică a membrilor din organele de conducere, sprijinul public al concurenților electorali, acceptarea donațiilor din partea partidelor politice și politicienilor pentru organizație și vice-versa. Potrivit lor, la moment Legea nr.837/1996 cu privire la asociațiile obștești nu interzice expres asemenea situaţii. Mai mult ca atît, potrivit ONGurilor ce susțin această poziție, ele ar fi implicate în elaborarea unei noi legi cu privire la organizațiile necomerciale care va reglementa expres toate cele enumerate.
- Acum trei ani în urmă o poziție similară nu era considerată acceptabilă în mediul societății civile.
În contextul celor expuse se impun cîteva precizări. În primul rînd, Proiectul SNIA 2017-2020 a fost elaborată în baza unei metodologii internaționale, numită Sistemul Național de Integritate (SNI), cu o eficiență verificată în peste 70 de state a organizației cu renume în domeniul anticorupție Transparency International.
Potrivit descrierii Transparency International (TI): "SNI se bazează pe o abordare holistică a prevenirii corupției, deoarece analizează întreg spectrul de instituții relevante și se axează pe relațiile dintre ele. Astfel, SNI implică faptul că lipsa de integritate într-o singură instituție conduce la deficiențe grave în întregul sistem de integritate. În consecință, evaluarea SNI nu urmărește oferirea unei evaluări aprofundate a fiecărui pilon, ci pune mai degrabă accentul pe acoperirea tuturor pilonilor relevanți si pe evaluarea interconexiunilor dintre ei. Transparency International crede că o asemenea „analiză de sistem" holistică este necesară pentru a diagnostica adecvat riscurile de corupție și dezvolta strategii efective de redresare a lor. [...] La nivel de țară, evaluarea SNI creează o bază empirică solidă care ne completează înțelegerea faptului care pilon are performanțe puternice și care - slabe."
(sursă: http://www.transparency.org/files/content/nis/NIS_AssessmentToolkit_EN.pdf , pag.4)
În Republica Moldova, Evaluarea SNI a fost făcută de TI-Moldova în anul 2014, implicînd un număr mare de organizații, experți, consiliu de verificare.
Evaluarea TI-Moldova din 2014 a făcut următoarele constatări a problemelor din pilonii societate civilă şi mass-media: „Informaţiile publice despre proprietarii mass-mediei sunt sumare. Statul are capacităţi joase de a reglementa propaganda care îi afectează securitatea. [...] „Este joasă capacitatea ONG-urilor de a mobiliza societatea spre colaborare cu instituţiile statului în lupta contra corupţiei. Sunt frecvente cazurile de partinitate şi angajare politică a ONG-urilor. Lipsesc normele interne referitor la prevenirea corupţiei, conflictele de interese, etică, proprietatea intelectuală. Există multiple abateri la capitolul etică şi integritate. ONG-urile sunt dependente excesiv de granturile externe. Transparenţa activităţii ONG-urilor este joasă, funcţionalitatea boardurilor - insuficientă." (pag.230)
Recomandările evaluării TI-Moldova pentru mass-media şi societatea civilă prevedeau: „Este necesară modificarea legislaţiei în vederea asigurării transparenţei proprietarilor mass-mediei şi neadmiterii concentrării excesive a acesteia. De asemenea, urmează a fi monitorizate eventualele cazuri de manipulare de către mass-media a opiniei publice, de instigare la ură, discriminare, care pot periclita securitatea statului, aplicate măsuri de rigoare faţă de cei vinovaţi, precum şi întreprinse, în caz de forţă majoră, măsuri antipropagandă. Societatea civilă ar trebui să dezvolte şi să aplice norme interne de transparenţă şi integritate; să-şi sporească capacităţile de monitorizare a politicilor anticorupţie; să mobilizeze societatea spre colaborare cu instituţiile statului în lupta contra corupţiei." (pag.232)
Având în vedere cele expuse, CNA consideră la fel de importante:
1. implicarea de mai departe a reprezentanților societății civile și mass-media în monitorizarea obiectivă și imparțială a viitoarei SNIA 2017-2020, pentru a pune o presiune publică pozitivă asupra autorităților în vederea asigurării implementării ei.
2. dezbaterea publică largă asupra riscurilor aferente politizării organizaţiilor societății civile în contextul promovării unei noi legi privind organizațiile necomerciale.
Menționăm că noul mecanism de raportare și monitorizare a implementării SNIA 2017-2020 prevede audierea rapoartelor alternative ale societății civile concomitent cu audierea rapoartelor prezentate de autorităţi pe marginea ei, evaluarea implementării Strategiei avînd în vedere ambele surse şi o audiere a raportului final de evaluare în Plenul Parlamentului.
Proiectul SNIA 2017-2020 descrie următorii piloni, pentru care fixează obiective, priorităţi, indicatori şi acţiuni concrete de implementare în planurile de acţiuni:
I. Parlamentul
Obiectiv: Asigurarea conduitei etice a deputaţilor, valorificarea rolului anticorupţie a Parlamentului, sporirea transparenţei procesului legislativ şi a activităţii parlamentarilor
II. Guvernul, sectorul public și APL
Obiectiv: Dezvoltarea integrităţii, responsabilităţii, transparenţei şi rezistenţei la riscurile de corupţie ale agenţilor publici, membrilor Guvernului şi ale aleşilor locali
III. Justiția și agențiile anticorupție
Obiectiv: Sporirea prestaţiei justiţiei şi agenţiilor anticorupţie în prevenirea, combaterea şi sancţionarea faptelor de corupţie, îmbunătăţirea mecanismului de recuperare a activelor şi asigurarea despăgubirii persoanelor prejudiciate de corupţie.
IV. Comisia Electorală Centrală și partidele politice
Obiectiv: Creşterea integrităţii politice şi consolidarea controlului asupra finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale
V. Curtea de Conturi
Obiectiv: Consolidarea capacităţilor Curţii de Conturi de prevenire a corupţiei în domeniul administrării resurselor financiare şi a utilizării patrimoniului public, precum şi a asistenţei financiare externe.
VI. Avocatul Poporului (Ombudsmanul)
Obiectiv: Dezvoltarea funcţiilor Ombudsmanului de prevenire a corupţiei prin responsabilizarea instituţiilor publice de respectarea drepturilor omului şi asigurarea protecţiei avertizorilor de integritate.
VII. Sectorul privat
Obiectiv: Promovarea unui mediu de afaceri concurenţial, corect, bazat pe standarde de integritate corporativă, transparenţă şi profesionalism în interacţiunea cu sectorul public.
Mai multe informaţii despre conţinutul proiectului SNIA 2017-2020 pot fi găsite pe pagina web a cna la compartimentul „Transparenţă decizională" / „Proiecte elaborate".